Bucovina e superbă.
Fiecare părticică a ei e vie, zvâcneşte de viaţă şi pulsează-n toată fiinţa ta o bucurie nestăvilită, în ritmul şuşurului râuleţelor răzleţe şi rapide ce curg de pe munţii ce-i apără frumuseţea.
E o armonie ce înfiererează definitiv sufletul la iubire.
Al meu e.
Şi tot aş vrea să mai fie robit de atâtă fericire.
Vreau, iar să mă trezesc în zori simţind mângâierea plăpândă a razelor de soare pe gene şi-n plămâni mireasma tare a munţilor înverziţi cu acel verde ireal de sănătos şi luminos; apoi să plec spre...nici nu contează...să văd norii fugărind soarele, stropii marii lovind piscuri şi apoi pe mine, ca după alte secunde să fie iar soare.Vreau impulsivitatea asta sălbătică a naturii
M-am îndrăgostit!
P.S. Click pe poza pentru a o vizualiza la mărime reală
