Mai zilele trecute, pe aproape de chindie, subsemnatul se găsea în acelaşi mijloc de transport în comun cu două capre...negre, dacă e să le caracterizăm după culoarea ochelarilor de soare:
Garbageana.
Şi vorbeau:
Capra 1: Fată,da’ eşti proastă?
Capra 2: Nu fată, dar a treia şi a şasea oara am luat în sala, da’ am picat la traseu.
Capra 1: Da' tu n-ai făcut traseu?
Capra 2: Ba da, da’ numa’ pe centură mă ducea, ca să învăţ locurile bune unde nu stau miliţienii.
Capra 1: A...aha...Da intructorul e bun?
Capra 2: Da, Numa’ cu mâna pe picioarele mele stătea, ca să nu greşesc pedalele.
Capra 1: Şucar...
Capra 2: Abia aştept să-mi iau permisul că m-am săturat să mă calce toţi tăranii pe picioare. Urăsc!
Capra 1: Nişte ţărani...
În consecinţă nu-i pot recomanda viitorului şofer decât, ca până atunci, să-şi pună ţinte în încălţările copitelor.
