Tare-n gură

Timpul zilelor noastre ne arătă că tre’ să fii tare-n gură de nu vrei să fii luat de găgăuţă.

Şi cum alţii-s tari în pumn e posibil ca în urma interacţiunii directe dintre pumnii lor zdronţuroşi şi replicile tale ascuţite, dantura ta să fie rugata politicos să părăsească gura ta în mai multe bucăţi, ca să nu fi nevoit să-ţi deschizi gura, larg, pentru a ieşi

-nu-i politicos, mai ales în public - .

Dacă, după un timp simţi nevoia să ai şi tu pe cineva, care doar să stea lângă tine

- fără să-ţi mestece –

poţi încerca să-ţi recâştigi independenţa cu o dantura nouă.

Se găsesc en-gros.

Papuşi de firmă

Nu doresc rău nimănui, dar cred c-aş avea un sadic orgasm spontan să văd măcar una din ilustrantele ilustrate

 – muieri vedete -

 mereu pe prima pagină a ziarelor de scandal în tot felul de ipostaze onorifice

 - cu tot felul de sacoşe, cârpe şi  papuci de mii de euro -,

simţind mirobolanţii fiori ai grijei zilei de mâine privind crăpelniţa zilnică şi nu selecţia clubului şi a fraierului contizant.

Cui credeţi că i-ar veni bine papuşii?

Cartea junglei: Povestea nimfomanei

  

A fost odată ca niciodată în Africa îndepărtată o nimfomană fată.

Buuun!

 Și intr-o zi fata se întâlni cu marele boa și văzându-l onduindu-se lasciv și maiestos, trupu-i începu a tremura, gurița a-i saliva, și-o băgălniță aștepta...dar Mogli nu era, cu țuțurelul în țărnă se juca.

Așa că repede și tare șarpele începu a freca în speranța că se va încorda și erect va sta și ea fericire va avea.

  Și zi de vară până-n seară șarpele frecă până pielea îi luă; 

când acesta în lumea lui despuiat și umilit plecă.

Așa că de atunci, dragii mei, boa fuge de femei.

 Ce deștepţi sunt!