Ce bine ar fi să fim noi, tot timpul, să nu ne minţim nici pe noi, nici pe ceilalţi de lângă noi, să învăţăm să ascultăm şi să ne exprimăm sentimentele şi trăirile exact aşa cum le simţim.
Să apreciem o lacrima sinceră, chiar dacă-i amară; să fim acolo când din acei ochi frumoşi se prelinge; s-o sorbim şi prin noi
- şi tot ceea ce simţim –
într-una de fericire s-o transformăm.
Poate de-am şti să fim noi am fi mai fericiţi.
Poate de-am şti, am învaţa cu adevăt a iubi.
asta chiar că-i bună!
RăspundețiȘtergere:)
Foarte frumos. dar oare cati dintre noi pot?
RăspundețiȘtergerev-am trecut in blogroll pe ianculescul.com
RăspundețiȘtergereas vrea sa treceti in blogroll http://1onemusic.ro/
nume:
One Music Channel
imposibil...si cea mai de incredere persoana a ta nu e de incredere,,,asculta ca asa e
RăspundețiȘtergerepoate nu-i chiar asa, doar ca uneori ne e mai simplu sa ne ascundem in spatele unei masti
RăspundețiȘtergere